Ți-am zis că ne-am mutat împreună, nu? NU ȚI-AM ZIS? Fii atent! Am decis să nu mai stăm pe gânduri și să ne punem economiile la bătaie și să luăm și un credit mai măricel și-am cumpărat o casă. Erau ele, economiile pentru nuntă, dar am zis că pe aia putem s-o facem și la Starea Civilă. N-avem nevoie de atâta tam-tam cu mătuși cu sarmale-n cap și unchi beți care dansează în centrul atenției. Știi că suntem amândoi discreți și ne place liniștea. Și în plus, nici măcar nu am cerut-o oficial.
Ei bine, ziceam. Am luat casa. Din banii care-au rămas după tranzacție ne-am apucat să mobilăm. Ea a făcut bucătăria, dormitorul nostru și cămara după damblalele ei, eu dormitorul de oaspeți, camera pentru copii și studioul după damblalele mele și ne-am trezit, fii atent, că nu mai avem bani să mobilăm exact cea mai importantă parte din casă, frate! Livingul!
Stăteam ca două curci plouate în mijlocul unui living imens și ne uitam la cele două tablouri agățate deasupra șemineului. Că atâta apucase să cumpere ea, tot ea, pentru living. Două tablouri. Asta era mobila noastră de living. Și televizorul pe care-l adusesem de la ai mei și-l pusesem pe jos în colțul încăperii pentru că nici măcar o amărâtă de comodă pentru televizor nu cumpărasem.
Băi și cum stătea nebuna mea așa, în mijlocul casei, deodată văd că izbucnește și zice: Hai să-l lăsăm așa! Mă uit cu niște ochi mari la ea și nu pricepeam la ce se referă. Dar imediat ridică mâna și arătând împrejurimile continuă: Îmi place livingul nostru așa cum e acum. Spațios și simplu. Ce ne trebuie mai mult de atâta? Avem șemineul, tablourile și televizorul. Mai punem aici, în mijloc, două pufuri și gata! O să fie cel mai cozy loc din casa noastră. Ce tot atâta mobilă peste mobilă și încăpere supraîncărcată și bani aruncați? Și fără să aștepte măcar să-mi revin din șocul bombei pe care mi-o aruncase în creier, își scoate telefonul, intră pe Favi.ro și comandă cele două pufuri. Băi, le avea la favorite pe site! Că altfel nu-mi imaginez cum de a reușit să le comande atât de repede! Cred că avea și comanda pregătită, numai plata trebuia făcută.
În fine, după câteva zile vin pufurile, le trântește cu putere în mijlocul casei și exclamă din amândoi plămânii un „TA DAA!!” Că cică: „Casa noastră este complet mobilată, domnul și iubitul meu! Luați loc!” Și-mi dă un ghiont de mă dezechilibrez și cad în sacul ăla împăiat după care se aruncă și ea în cel de lângă mine. Pune mâna pe telecomandă, pornește televizorul, dă pe Netflix și se întoarce către mine afișând o mutră de labrador fericit. Prietene, în viața mea nu am văzut pe fața ei atâta fericire câtă avea în momentele alea. Atâta liniște, atâta împăcare. Vedeam în ochii ei toată fericirea.
La un moment dat, s-a ridicat din puful ei și a rupt-o spre bucătărie. S-a întors de acolo cu un pungoci de lumânări și a început să le aprindă. A umplut șemineul cu ele și pe urmă a început să le așeze pe jos, în jurul pufurilor. În momentul ăla, pentru câteva secunde m-am simțit ca într-un film de groază cu ritualuri de-alea satanice. Dar asta doar pentru că inima pe care încerca s-o traseze din lumânări numai a inimă n-avea formă. Pe urmă, când mi-am dat seama că inimă trebuia să fie, m-am liniștit.
După ce a terminat de pregătit micul ei paradis înflăcărat s-a aruncat în brațele mele pe-al meu puf, s-a uitat în ochii mei și mi-a zis: Acum, aici sunt cea mai fericită. N-am crezut niciodată că mă pot simți atât de confortabil în casa mea cu atât de puține în jurul meu. Nici prin gând nu mi-a trecut vreodată că fericirea stă într-un fotoliu de puf, un televizor jos pe parchet și-un șemineu aprins. Nu mi-aș dori nimic mai mult, n-aș putea trăi cu nimic mai puțin.
Băi îți dai seama că în momentul ăla mi-a ridicat-o la fileu și n-am mai avut cale de întoarcere. Așa că fix atunci când se uita în ochii mei cu pasiunea aia m-am îmbărbătat și am făcut-o. Nu, mă nebunule! N-am cerut-o în căsătorie. I-am spus că din greșeală când i-am mutat bagajul de la maică-sa, i-am uitat în mașina de mutări trusa preferată de machiaj…
Articol pentru proba nr 6 din SuperBlog 2021, probă sponsorizată de
Pingback:Proba 6. Cum să creezi o atmosferă „cozy” acasă