Gând la casa bătrânească

     Coboram pe străduța îngustă spre casa bunicilor, gândindu-mă că pe vremea când eram copil totul avea alte dimensiuni. Mi se părea o distanță extraordinar de mare între casă și colțul străzii, unde ne trimitea mamaia să cumpărăm pâine și altele pentru masă. Ajuns în fața curții, aud de pe terasă vechiul radio Stassfurt cu lămpi, în care răsuna vocea lui Dolănescu: „Casa părintească nu se vindee…” E clar…bătrânii trec din nou printr-o fază melancolică… Cu câțiva ani în urmă, i-am convins să demolăm vechea casă în care au trăit peste cincizeci de ani și să ridicăm în locul ei una modernă, mai strașnică. Nici atunci și aparent, nici acum săracii nu s-au împăcat cu ideea că nu mai au căminul în care și-au trăit iubirea, și-au crescut copiii și nepoții și în care sperau să-și ducă bătrânețile.

     Trebuia să fac ceva să le mai îndulcesc amarul. Dar ce? Cum? Casa nu le-o mai puteam aduce înapoi. Era doar o grămadă de moloz cine știe prin ce groapă sau, poate la temelia vreunui bloc nou. Ideea mi-a venit câteva zile mai târziu când, la masă cu ai mei, auzeam povestindu-se că bătrânii mei nu și-au serbat niciodată aniversarea căsătoriei. Nici când erau tineri, nici acum la bătrânețe. Știam că peste câteva luni urma să se împlinească 50 de ani de la căsătorie așa că am pus picioru-n prag și am decis să le organizez eu o petrecere pentru evenimentul ăsta. Era ceva mult prea important ca să treacă neobservat.

     Ca să fie totul mai special, mai spectaculos, am început să caut pe internet programe de modificat fotografii. Voiam să le fur din casă fotografiile vechi și să le îmbunătățesc. Să le măresc, să le colorez, să le fac niște tablouri… voiam să le aduc vechea casă înapoi, măcar în poze, dacă nu se putea altfel. Însă, căutând prin zeci de site-uri cu softuri și tutoriale am descoperit un site diferit. O firmă care asigură fotodivertisment la evenimente de tot felul. Curios din fire, am intrat și-am început să caut informații despre ei. Ce erau? O gașcă frumoasă de oameni pe care-i chemi la petrecerea ta și cu ajutorul aparatelor foto și a tehnologiei îți asigură divertismentul la eveniment. Oamenii ăștia, practic îți fac o poză  după care îți oferă libertatea s-o modifici după bunul plac. Vrei să vezi cum îți stă cu ochelari? Floare la ureche! Vrei să-i faci iubitei tale cornițe și-o coadă de drăcușor? Se face! (Nu răspunde nimeni de urmări dacă prietena nu este încântată). Vrei să scrii mesaje drăguțe sau să faci inimioare în jurul fetei de care-ți place? Nimic mai simplu! Poți chiar să te teleportezi într-un decor de care-ți este dor. Ai o fotografie de acum cinșpe ani în care erai la Londra? Foarte bine! Cei de la PartySnap te trimit acolo cât ai clipi. Sau îți trimit prietenii în locul tău. O grămadă de chestii cool pe care le poți face cu ajutorul lor pentru  a asigura o petrecere perfectă.

Și așa mi-a venit a doua idee. Știam că bunicii mei au iubit casa cea veche enorm. Știam că și-o doreau înapoi. Așa că, am luat una din fotografiile bătrânilor și le-am trimis-o celor de la PartySnap. Ideea mea era simpla: În fotografia veche, se găseau bunicii mei, cu 50 de ani în urmă, în ziua căsătoriei lor, ținându-se de mână în fața casei. Voiam să-i fotografiez în aceeași poziție, ca apoi să pun în spatele lor peisajul cu casa de acum 50 de ani. Cei de acolo au analizat fotografia și mi-au dat verdictul: Se poate face. Să nu credeți că e ușor. Nu-i de ici de colo treaba asta. Să iei o imagine veche, deteriorată, s-o digitalizezi, s-o faci să arate ca nouă, să scoți doi oameni din ea ca apoi să adaugi alții doi în locul lor. E mult de muncă. Însă, orice efort merita pentru bătrânii mei cei triști. Bineînțeles, când au văzut ce am de gând să fac, surorile mele m-au bătut la cap până am trimis mai multe fotografii la prelucrat pentru că și ele voiau amintiri din copilărie. Și ele voiau să mai facă o poză în vechea curte în care se jucau când erau doar niște pice.

Pregătirea petrecerii a durat foarte mult. Oamenii ăștia chiar sunt profesioniști. Te-ai fi gândit că vin la tine acasă cu un aparat foto și-un calculator. Dar, nu… Aparatură de ultimă generație, display imens cu touchscreen, aparate care fac poze la calitate foarte mare, obiecte reale de recuzită, fotografii vin pregătiți cu absolut tot ce trebuie. Nu e o cabină foto în care intră oamenii pe rând, „click-click” și gata, următorul… E un mod interactiv în care fiecare își poate pune amprenta pe fotografia finală. Unde mai pui că, după toată distracția asta, lumea pleacă acasă cu fotografiile gata printate. Fie pe hârtie, fie cu fotografii magnetice. Să nu mai discutăm despre posibilitățile digitale pe care le oferă…trimitere pe e-mail sau pe Facebook.

Ce pot să spun? Asta e cea mai bună idee pe care-am avut-o în ultimii ani! Sunt sigur că bătrânii mei vor fi extrem de încântați de surpriza mea! Abia aștept să le văd figurile atunci când o să vadă vechea casă în spatele lor, în poză! Stați pe-aproape! Promit să revin cu poza s-o vedeți și voi!

*sursă foto 1-3: PartySnap (prin site-ul SuperBlog)

*sursă foto 4-5: Arhiva personală

Articol pentru SuperBlog 2016