Pentru mine ceasul de mână nu a fost întotdeauna important. Până acum 6-7 ani nici nu mă gândeam la necesitatea unui asemenea accesoriu. Era vremea copilăriei când nu voiam să port ceas la mână (deși aveam unul) doar ca să am motiv să spun că am intrat târziu în casă pentru că nu știam cât era ora. Pe urmă, după ce am crescut și tehnologia a intrat în viața mea, aveam telefonul mobil și necesitatea unui ceas la mână iar mi se părea irelevantă. Ai fi spus că fiind nepotul unui ceasornicar, ar fi fost o oarecare influență pentru mine și mi-ar fi stârnit un oarece interes pentru ceasuri. N-a fost așa. Deși acasă la bunici casa era plină de ceasuri de bărbați, pe mine nu m-a tentat să încerc unul.
Am început să port ceas dintr-o întâmplare, aș putea spune. La o zi de naștere am primit cadou unul. Din respect pentru gestul pe care l-au facut cei care mi l-au adus, l-am pus pe mână și l-am lăudat. Era un gest fals, din complezență, dar dintr-un motiv independent de mine, ceasul a rămas pe mâna mea pentru tot restul serii. După doar câteva ore am observat că mă obișnuisem cu greutatea extra de pe încheietura mâinii și, cumva, mă simțeam mai „cool” făcând gestul ăla de a ridica mâna ca să mă uit la ceas. A început să-mi placă atât de tare încât nu l-am mai dat jos de la mână câteva luni. Îl purtam la orice ținută, în orice activitate.
Intre timp am crescut și ceasul a devenit pentru mine un accesoriu obligatoriu. Am ajuns în zilele alea când mă întorc din drum pentru că mi-am uitat ceasul pe masă. Mă simt gol, mă simt incomplet fără el. Am tot schimbat câteva ceasuri de la aniversarea aia. La un moment dat, aveam chiar vreo trei ceasuri și îmi permiteam să le și asortez cu ținutele. Între timp două din ele s-au rătăcit și am rămas doar cu unul, cel mai urât dintre ele, dar și cel mai bun. Aș spune că se și potrivește cu toate ținutele pe care le am și că nu le simt lipsa celorlalte două, dar aș minți.
În ultima perioadă m-am gândit de multe ori să încerc o nouă achiziție, un ceas pe care să-l port numai la ținutele elegante. În ultima perioadă am participat la o serie de evenimente, conferințe de presă, ședințe, întâlniri cu oameni importanți și mă simțeam puțin stânjenit de imaginea vechiului meu ceas. Da, e unul automat, e foarte bun, nu a rămas în urmă nici măcar cu o secundă de când îl am, dar timpul a trecut peste el și se cunoaște. Așa că am decis că ar cam fi timpul să îmi completez imaginea cu un ceas care să inspire eleganță și rafinament.
Nu mă pricep cine știe ce la ceasuri, nu urmăresc trendurile. De obicei, când decid să-mi 
iau un ceas caut până găsesc ceva care să-mi placă mie. Nu urmăresc ce poartă vedetele, nu citesc informații despre ce s-ar potrivi la ce… dacă-mi place mie, intră-n coș. La fel s-a întâmplat și de data asta când am dat peste un ceas de bărbați Vostok. Recunosc, m-am simțit cumva atras de numele care-i trădează cumva originea sovietică. Pe vremea când repara ceasuri la măsuța lui, bunicul îmi spunea mereu că rușii au știut mereu să facă ceasuri bune. Mi-a rămas mereu în cap lucrul ăsta deși, între timp, am aflat și de alți producători de renume mondial cu istoric vast în ceasuri.
Ei bine, ceasul la care m-am gândit și pe care îmi doresc să mi-l cumpăr a fost ales, în primul rând datorită culorii. Un bleumarin (eu îi spun albastru) interesant care s-ar potrivi de minune cu sacourile mele pe care le port cu mândrie la întâlnirile importante. Da, sunt un fan al culori și orice lucru pe care-l dețin trebuie, în mod obligatoriu, să conțină și nițel albastru. Nu se poate fără. Iar cadranul albastru cu argintiu este alegerea perfectă.
Ceasul este extrem de elegant, deși se pretează foarte bine și la o ținută mai sportivă. Mă văd purtându-l atât ieșind elegant de sub manșeta unui sacou bleumarin, dar și la hanoracul pentru alergare. Iar ăsta e un lucru bun.
Însă, cum eu iau foarte greu deciziile atunci când vine vorba să îmi cumpăr ceva nou, probabil va mai trece o vreme până să mă decid. Poate dacă aș face o vizită pe la magazinul celor de la WatchShop și-l voi proba puțin, voi grăbi puțin procesul. Nu de alta, dar e black friday si la ei și prețurile sunt destul de bunicele, zic. Dar până mă hotărăsc eu dacă o să mi-l cumpăr sau nu, aruncați și voi un ochi peste zecile de oferte la ceasuri de firme de pe site-ul WatchShop.ro. Cine știe ce găsiți…
Articol pentru proba nr 21 din Superblog 2019, probă sponsorizată de
WatchShop.ro