Smart în vânzări, smart în încasări

„Dar nu mă găsiți acolo în calculator? Trebuie să mă găsiți că sunt client fidel!”
Dacă aș fi primit câte un leu de fiecare dată când am auzit vorbele de mai sus, azi aș fi avut, probabil, bani de mașină mică sau măcat de-o vacanță-n Tenerife (nu în Mamaia că n-am auzit chiar așa de des).

Să vă explic: De peste zece ani lucrez într-un hypermarket. Vând electronice și electrocasnice. De când m-am angajat aici, sute sau chiar mii de clienți au revenit în magazin dorind să returneze sau să trimită la reparat produsele cumpărate de la noi, dar când le ceream să prezinte bonul fiscal ori factura mă izbeam de răspunsul sec: „Nu mai am!” urmat, bineînțeles de întrebarea de mai sus. Pentru că în mintea lor fiecare vânzare, fiecare bon scos este înregistrat pe persoană fizică și în baza de date a fiecărui magazin există o listă infinită de clienți și produsele pe care ei le-au achiziționat de-a lungul timpului, gata de printat și reprintat la o simplă căutare și-o apăsare de buton.

Deși trebuie să recunosc, un astfel de software de atribuire a cumpărăturilor unei persoane fizice ne-ar fi util în cazurile de genul ăsta, nu știu în ce măsură ar respecta legislația GDPR. Și, în plus, ar încuraja oamenii să nu respecte regula de bază a garanțiilor. S-ar lenevi în așa hal încât ar arunca încă de la ieșirea din magazin dovada plății, bazându-se liniștiți pe faptul că, undeva într-un calculator, cumpărătura lor este înregistrată și păstrată cu sfințenie.

Însă, clienții nu sunt atât de departe de adevăr. În orice magazin și implicit la noi în hypermarket există tot felul de programe informatice care să ușureze procesul de vânzare/cumpărare. În teorie, un bon fiscal poate fi recuperat din sistem, dacă se cunosc o serie de informații cum ar fi numele produsului, data și ora la care s-a făcut achiziția și casa la care s-a plătit.

Aceleași programe ne ajută pe noi, vânzătorii să avem un timp de răspuns cât mai scăzut atunci când clienții vin la noi. De exemplu: datorită unei aplicații marfa este geolocalizată astfel că vânzătorul știe în orice moment de pe ce raft și de pe ce palet trebuie să ia un produs pentru a-l vinde. Acum câțiva ani taskul ăsta era unul aproape imposibil. Când căutai un produs trebuia să iei la ghici paleții și să-i verifici unul câte unul până găseai produsul de care aveai nevoie. Implementând un sistem de geolocalizare a depozitului, s-a redus timpul petrecut de vânzător în spate și implicit timpul de așteptare al clientului la raft.

Cu ani în urmă discuția cu un client se termina brusc atunci când produsul dorit nu mai era în stoc. Acum, datorită programelor concepute pentru întreaga rețea de magazine, mai avem o șansă să nu pierdem vânzarea când îi oferi clientului posibilitatea de a verifica stocurile din celelalte magazine. Așa, ori clientul se poate deplasa la un alt hypermarket din rețea, ori așteaptă o zi-două până când aducem produsul dintr-un magazin cu stoc.

Multe lucruri s-au schimbat în bine inclusiv la noi în companie. Pe vremea când informatica era încă la începuturi la noi, când internetul era vârful tehnologiei și aplicațiile pentru telefoanele mobile erau doar un vis frumos se întâmpla de multe ori să dezamăgim clienții.

Acum vă spun sincer că nu știu cine se ocupă de partea informatică la noi în magazine, dar știu că există o companie 100% românească pe piață care asigură într-un mod excepțional softurile a mii de magazine de toate felurile, de la buticurile din colțul blocului și până la mari lanțuri de magazine. Cei de la Magister, dezvoltatorii platformei SmartCash RMS sunt acolo pentru ei și asigură buna funcționare a sistemelor informatice. Și la ce am văzut că au dezvoltat până acum, alor noștri le-ar prinde bine un stagiu de formare la sediul celor de la Magister. Știți cum e… mințile luminate gândesc mai bine împreună.

Articol pentru proba nr 8 din SuperBlog 2020, probă sponsorizată de

MAGISTER – SmartCash Retail Management System