Ho, Ho, Ho! Se apropie perioada aia din an când șeful se simte „mărinimos” și ne cheamă pe toți, pe rând la el în birou pentru discursul de felicitare pentru un an bun și pentru „marele” cadou de Crăciun. O plasă de portocale și-un calendar 2026. Despre plasa de portocale nu prea am ce zice, dar calendarul e chiar de râsul curcilor. Un carton lucios de 10×14 cm pe care este imprimat prost un calendar iar pe partea opusă, pe toată suprafața cartonului, fața lui șefu! „La mulți ani, 2026!” scris kitchos cu litere aurite și asta e! Nu știu ce e mai penibil. Faptul că își imprimă fața pe calendarele pe care le oferă angajaților „cadou” sau faptul că printează calendarele la imprimanta firmei. Nici măcar nu se obosește să caute să contracteze o firmă specializată.
Și dacă nu i s-ar fi spus că e o cheltuială inutilă, că nimeni nu folosește acele calendare. Serios, n-am văzut pe nimeni niciodată să păstreze sau să folosească calendarele. A doua zi după ce le primim, coșurile de gunoi sunt pline de coji de portocale și de mutra lui șefu’ în calendare. L-am mai rugat noi să mai schimbe foaia, să se gândească la un alt cadou, dar n-ai cu cine. Pur și simplu, n-ai cu cine.
Să cerem de la șeful un cadou mai potrivit!
V-am zis. N-ai cu cine! Însă, împreună cu băieții am zis să ne luăm inimile-n dinți și să mergem la șeful să-i propunem ca anul ăsta să investească ceva mai mult în aceste cadouri pe care insistă să le tot ofere și să aleagă ceva util. Nu spun, dar dacă persoana care a primit acel cadou chiar îl și folosește, atunci n-ai dat banii degeaba.
În plus, angajatul chiar se simte neimportant atunci când îi dai un carton cu fața ta pe el și numere multe pe spate. Eu făceam și o glumă (proastă). De fiecare dată când primeam calendarul îl întrebam când e ziua de votare și la ce partid mai e acum. Râdea ca sfecla la mine, dar nici că înțelegea mesajul.
Așa că, de data asta, ne-am gândit să-l ajutăm puțin, să-i deschidem mintea. Ne-am prezentat în birou la șefu’ cei trei crai, doi de la apus și unul de la HR și-am început negocierile
O umbrelă poate fi un cadou folositor
Liviu de la HR a venit cu ideea umbrelei. Nu, nu o umbrelă pentru toți angajații. Ci UMBRELE! Câte o umbrelă pentru fiecare, mai precis. Și dacă șeful ar putea trece peste narcisismul cronic de care suferă, umbrelele ar putea fi imprimate cu logo-ul firmei. Discret, micuț, perfect. Răspunsul șefului a fost: ” Da, să vă văd în fiecare zi certându-vă la ieșire? Ăla mi-a luat umbrela! Ba e a mea! Ba nu!… Mai bine nu!”
Liviu atunci a avut ideea serii: Să le pună cip NFC! În mâner! Să vă explic: Într-adevăr, în firma noastră mereu avem discuții de genul ăsta. La ieșire avem un rack imens în care ne lăsăm umbrelele la uscat. Si în fiecare zi la plecare apar discuții de astea. X i-a luat umbrela lui Y și tot așa. Au încercat să și le însemneze, să lipească stickere cu numele lor, nimic n-a mers. Până și alea pe care își scrijeleau cu briceagul numele dispăreau și apăreau cu scrijelitură peste scrijelitură.
Dar, o umbrelă care să aibă un cip NFC în mâner nu mai poate fi încurcată. Scanezi cipul cu telefonul mobil, și îi dai umbrelei numele tău. Pe urmă, oricând îți cauți umbrela doar scanezi mânerele până o găsești pe a ta. Sigur se pot găsit soluții tehnice ca nimeni să nu-ți poată redenumi umbrela altfel.
Cât de deranjat ești de clinchetul lingurițelor în căni?
Eu și cu Doru am venit cu o altă idee de cadou pe care ar putea să-l dea șeful. Și mai bună! Și pe asta sunt șanse mai mari să o aprecieze mai tare. Firma noastră are nu mai puțin de 60 de angajați. 60 de angajați care-și desfășoară activitatea în aceeași încăpere. 60 de calculatoare în mai puțin de 500 de metri pătrați. Eh, imaginați-vă la pauză cam ce concert se aude de la 60 de angajați care învârt 60 de lingurițe în 60 de căni de cafea sau ceai. Infernal! Și șeful pare de fiecare dată cel mai iritat de acest concert.
Așa că propunerea mea și a lui Doru se potrivea mănușă. Nu, nu dopuri de pus în urechi la pauză ci căni personalizate! În primul rând avantajul cel mai mare era că șeful își putea pune fața pe ele după cum îi este plăcerea. În al doilea rând, cănile sunt cu amestecare automată! Pui cafeaua (sau ceaiul), pui zahăr, lapte și ce-ți mai pui tu la băutura preferată și în loc să spargi timpanele tuturor cu clinchetul linguriței cât timp mesteci, doar apeși un buton și conținutul se amestecă singur.
Acum variantele sunt multiple, de la căni cu baterii pe care le schimbi și până la căni cu acumulatori reîncărcabili. Personal aș alege o variantă super-mega-terra futuristă: Cană cu încărcare wireless. Și să fie la pachet cu un biscuite, suport pentru cană care să funcționeze ca un încărcător wireless. Mai poți să-i pui senzori, display care să-ți arate temperatura interioară, dar dacă șeful alege măcar varianta cea mai simplă, aia cu baterie pe care s-o înlocuiești tot e bine!
Importanța unui cadou personalizat bine ales
În felul ăsta șeful scapă de concertul lingurițelor din fiecare pauză și oamenii primesc chestii pe care chiar le-ar folosi! Că e cana, că e umbrela cu NFC, oricare din ele ar fi o variantă mai bună și mai utilă decât un calendar pe care oamenii îl aruncă la gunoi cu prima ocazie. Și nici măcar la reciclabile!
„Ie” mulți șefi ca șeful meu care cred că un cadou personalizat are ca singur scop puțină reclamă. Îți pui logo-ul, numele sau fața pe un produs și speri că cineva o să vadă și-o să spună: „Hey! Chiar căutam o firmă care… (puneți voi aici orice se potrivește)” Însă ce nu înțeleg ei este că aceste mici „atenții” au, de fapt, ca scop o dovadă de apreciere față de angajatul care le primește. În plus, prin ele rezolvi anumite necesități ale companiei, asigurându-te că ai și nițică expunere. Oricum cumperi pixuri. De ce să nu iei unele cu numele firmei tale pe ele? E doar un singur exemplu. Sau: La bucătăria firmei ai nevoie de căni pentru cafea. De ce să nu fie personalizate?
Găsești o problemă, identifici o necesitate și în timp ce o rezolvi, îți asiguri și vizibilitate pentru companie. Cu cât este mai util cadoul personalizat, cu atât mai multe șanse ai ca „reclama” de pe el să fie văzută de mai mulți.
Rămâne doar de văzut cât de impresionat a fost șeful de prezentările noastre. Poate de Crăciunul ăsta ne cumpărăm singuri portocalele…
Articolul de mai sus participă la proba nr 13 din Superblog, probă sponsorizată de TODAY ADVERTISING!
